„300" este titlul unui film binecunoscut despre Eroii spartani de la
Termopile, care au luptat împotriva Împăratului persan Xerxes în anul 480
î.e.n.
Dar la fel de bine, „300" evocă și istoria Bisericii construite de iezuiți –
chemați la începuturi Milites Papae – în inima Clujului, devenită între timp
Biserica Piariștilor și, respectiv, Biserica Universitară. Istoria acestui
lăcaș de cult este marcată de trei feluri de conflicte diferite.
Deja hramul bisericii, inscripționat în basorelieful de pe fronton –
„HONORI SANCTISSIMAE TRINITATIS" – exprima polemic manifestul contrareformei
catolice în fața unitarianismului, versiunea clujeană a reformei protestante
inițiate local de David Ferenc. Emblematic în replica trinitară a iezuiților
este tocmai ansamblul Colegiu-Biserică, în care educația și credința s-au
luminat și potențat reciproc încă de la început.
Despre o altă luptă, pe viață și pe moarte, ne vorbește Statuia Fecioarei
Maria din fața Bisericii Universității, realizată de Anton Schuchbauer la
finele ultimei mari epidemii de ciumă (1738–1740). Este exprimată aici
devoțiunea misionarilor iezuiți către Madonna della Strada, Călăuzitoarea
Drumului, care ni-l arată în Fiul ei pe Acela care ne este Calea, Adevărul și
Viața.
În fine, tot de aceeași Biserică este legat unul dintre cele mai importante
momente din istoria luptei anticomuniste. În 1956, credincioșii și preoții
greco-catolici au organizat în fața bisericii piariste unul dintre cele mai
mari proteste împotriva regimului comunist, la care au participat peste cinci
mii de credincioși. Toți preoții care au celebrat liturghia sub cerul liber
au fost ulterior arestați și întemnițați.
Filmul 300 se încheie tragic și solemn: soldații lui Leonidas mor, dar nu se
predau. La 300 de ani după inaugurarea Bisericii Sfintei Treimi, ea nu mai
este a iezuiților, însă spiritul luptei pentru Mărirea lui Dumnezeu și
salvarea sufletelor continuă.
La mulți ani, dar nu în spirit spartan, ci ignațian: OMNIA AD MAIOREM DEI
GLORIAM!