Sub titlul de „Buna Vestire la Mănăstire", Centrul Manresa al iezuiților din
Cluj propune un „blog pentru glob" sub forma unor meditații de inspirație
ignațiană: un fel de exerciții virtuale pentru viața reală. Aflându-ne în
Timpul Paștelui, să începem cu o scurtă reflecție despre Ou, în trei
ipostaze: iudaică, creștină și biologică.
Beitza — Oul fiert de la Masa de Seder
Acolo Capul familiei ridică oul și zice: „Acesta ne amintește de jertfele de
la Templu. Oul este rotund, fără sfârșit, la fel ca viața veșnică. Ieșind din
robie este ca și când am înviat din morți. Aleluia!" Rotunjimea lui trimite
la viața cea veșnică, iar spargerea lui semnifică eliberarea de moarte.
Oul Pascal creștin
Ouăle de Paște sunt folosite ca simbol creștin pentru a reprezenta mormântul
gol al Celui Înviat. Exteriorul oului pare mort, dar în interior există o
viață nouă, gata să irumpă. Elocventă este iconografia paleocreștină din
Bazilica Santa Maria Maggiore, unde Isus este reprezentat înăuntrul unei
mandorle, un contur sub formă de ou, în trei momente cruciale: Schimbarea la
Față, Coborârea la Iad și Înălțarea Sa la Tatăl.
Oul cel de toate zilele
Perspectiva biologică a oului ne transmite un paradox: coaja este atât de
puternică încât face față unor enorme presiuni exterioare, însă atât de
tandră încât cedează la prima ciocănitură de cioc a vieții care se pregătește
să iasă la lumină.
Un OU. NOU. DIN NOU: Viața, Învierea ca naștere din nou și importanța
Exercițiilor spirituale în viața de zi cu zi.
Tu ce vezi când privești un Ou?
